Like & SUBSCRIBE la canalul de Youtube
La inceput de octombrie 2024, am petrecut un weekend la duba intr-o zona noua pentru mine, dar care s-a dovedit a fi una dintre cele mai frumoase ale tarii. Vorbesc aici despre faimoasa zona montana a judetului Buzau, idn jurul satului Bratilesti. Aici am descoperit un geo-park absolut incredibil, cu peisaje care le depasesc pe cele din Magura, sate neatinse si poteci pitoresti ce strabat vaile adanci.
Motivul vizitei a fost Bratilesti Bouldering Festival 2024, un eveniment ce are loc an de an, aduce cataratori din toata tara si care promoveaza formatiunile stancoase unice din aceasta zona.
EMTB la Varful Ivanetu
Prima zi, vineri, am facut o tura de vreo 30km, dar cu multa elevatie, in jurul Varfului Ivanetu, coborand pe vechi poteci pana jos spre cascada Tigvei.
Zona este de o salbaticie cum nu prea am vazut in Romania. La tot pasul gasesti drumuri si poteci vechi, ce probabil uneau satele acum 100 de ani. Pe ici colo se mai intrevede cate un marcaj turistic, dar potecile par a fi neintretinute, zona neavand multi turisti si probabil nici serviciu e salvamont.
Insa, pe electrica am parcurs totul destul de rapid, ba chiar m-am si distrat pe coborari, fiind placut suprins de formatiunile stancoase ascunse de munte si paduri.
EMTB pe langa Bratilesti
A doua zi, sambata, am dedicat-o unei explorari mai lungi, ce m-a dus de data asta spre est. Am inceput cu o coborare frumoasa, de la locul de campare pana la Cascada Saritoarea.
De acolo am explorat si balaurit pe drumuri de tarana si vechi poteci, pana am ajuns la lacul Mocearu, o intindere de apa care te surprinde sa o gasesti acolo, sus, in varf de deal, inconjurata de paduri de pini (aproape cu iz mediteraneean).
Langa lacul Mocearu am descoperit o crasma locala, de unde mi-am luat o cola rece si un pateu, prilej bun sa ma plimb prin sala de mese si sa admir picturile simpatice de pe perete. Locul avea farmec si un caracter aparte.
De la Mocearu am coborat pe drumul pitoresc spre est, ca apoi sa fac dreapta si sa merg pe la baza muntelui pana la Budesti.
Aceasta portiune nu cred ca as fi putut sa o fac pe o bicla normala, pentru ca avea pante extem de abrupte ce trebuiau urcate. Insa rasplata a fost sa ajung in satul abandonat Budesti. Drumul m-a scos fix la singura gospodarie inca locuita. In linistea muntelui, din casa auzeam cum o batrana vorbea la telefon cu cineva, in timp ce pe prispa, radioul difuza in surdina ceva stiri. In rest, tacere. Tot satul, cu numeroase case, l-am gasit abandonat. Pacat de locuintele de acolo, multe case sunt inca in stare buna, e un fel de muzeu al satului ad-hoc, ramas acolo dupa ce populatia a plecat sau a murit.
De aici, am continuat spre vest, admirand pajistile lungi de sub pietrele Miraului, pana la Braiesti.
Continuarea a fost pe la Ruginoasa, unde muntii inconjuratori au niste formatiuni stancoase absolut superbe, piperate de pini si pamant rosiatic. In Rugionasa va invit sa va opriti la Conacul Mantescu, un mic muzeu/pensiune, o casa boiereasca renovata fix ca odinioara, gata sa primeasca oaspeti.
As fi vrut sa ajung de aici pana la Agaton si Asezarile Rupestre (unde fusesem cu multi ani intaine), insa nu gaseam nicio poteca mai directa incolo, iar bateria deja cobora la 30%. Am riscat si am urcat panta abrupta spre nord, ce m-a dus pe o muchie tehnica cu o veche poteca ce cobora spre satul Ivanetu. De la cartierul de tigani din Bratilesti am ajuns inapoi in satul Fundata, unde am gasit o crasma locala ce servea bere la halba, rece, numai buna dupa 50km cu peste 2000m diferenta. Fara electrica nu cred ca m-as fi bucurat atat de mult de tura, probabil ca m-ar fi rupt.
Va invit sa veniti in zona si sa o explorati. Merita!
Mai jos va las catva poze de la zona de campare si focul de tabara.