Partea II: MTB în munții Măcin

Acum un an eram încă prinși în casă, cu gandurile la primăvara care trecea ușor pe la ferestrele noastre. Iar după cele două luni de izolare, primul loc pe care am ținut morțis să îl vizitez a fost Măcinul. În 2020 am descoperit frumusețea acetui mic lanț muntos, subestimat de mulți din cauza altitudinii sale de doar 500m. Atunci, imediat după carantină, am petrecut o săptămână la Somova, in casa lui Tzuri, în fiecare zi mergând fie cu canoe prin bălțile Somovei, pline de păsări, fie luând la rând toate potecile de MTB pe care munții le oferă, sau chiar mergând la cățărat în fostele cariere de sub vârfurile Ghinalțu sau Cavalo.

Așa că era musai să revenim și în primăvara lui 2021. Aprilie și mai sunt lunile în care e musai să vizitați Măcinii, pentru că încă nu se instalează căldură insuportabilă, tipică verilor de aici, câmpurile și pădurile sunt pline de verde crud, iar pârâiașele încă se scurg pe vechile stânci de granit.

Remote work din satul Greci

Astfel, ne-am decis să petrecem o săptămână de remote work, plus cateva weekenduri, la vila La Livadă, o pensiune/camping foarte draguță din satul Greci, fix la poalele Vârfului Țuțuiatu. După cum v-ați dat seama, voi dedica o întreagă serie pentru Măcini, așa că stați pe aproape, că vor mai urma și povestiri despre traseele de alergare, de treking, escaladă și de SUP.

Remote work în Munții Măcin, cu MTB, SUP și trail run, viață de digital nomads

Linvingul vilei La Livadă, de unde am lucrat o săptămână

Cât despre bicicletă, știam deja de potecile de XC de la cele două curse ce au loc în zonă (despre Măcin Mountain Fun chiar am facut un articol acum cațiva ani), dar voiam de mult să vin pe aici cu bicla de enduro, pentru a încerca câteva poteci tehnice de lângă Vf Țuțuiatu. Au ieșit câteva coborărâri faine, dintre care am reușit să filmez 3. Toate traseele de mai jos le găsiți pe contul meu de strava.

Coborârea pe La Vagoane – super rapidă printre copaci

Like & SUBSCRIBE la canalul de Youtube, mă ajută mult să vă pot prezenta mai departe aventurile mele.

Aceasta este coborârea ce pleacă fix din Vf Țuțuiatu și trece pe faimoasa poteca “La Vagoane”. Spun faimoasă, pentru că în fiecare an, în cadrul turei lungi de la Măcin Mountain Fun, noi ne dăm sufletul pe biclele de xc ca să o urcăm. Pare mult mai fun la vale 🙂

Coborârea pe poteca de motoare, din Vf Țuțuiatu

Această potecă pleacă din dreapta Vf Țuțuiatu (cum priviți spre satul Greci), merge până la izvorul Italienilor, ca apoi să urmeze trasele lăsate de cei ce vin cu motoarele de enduro pe munte. Este foarte tehnică, cu single trail rapic și abrupt la plecare, multe pietre și dropuri la mijloc, zone de pamant alunecos, ca apoi să se termine pe potecile de capre ce duc înapoi spre parcarea de la baza muntelui. Are, cum s-ar zice, de toate.

Ziua 1, pe uscat

Ziua 2, pe ud

 

Potecile de MTB cross country de lângă Vf Țuțuiatu

Cât despre restul potecilor, vă sfătuiesc să veniti cu MTBurile, să aveți destulă apă și mâncare la voi, pentru că o zi întreagă de dat nu cred că acoperă tot ce poate oferi această zonă.

Dacă decideți să urmați traseul scurt de cursă (harta o aveți aici) de la cursa din Greci, trebuie sa plecați dinspre sat (poate să luați câteva pateuri din centru de la cofetaria Angelo) și să o țineți spre sud, mergand paralele cu muntele (ce va fi pe partea voastră stângă).  Eu vă recomand chiar să nu urcați pe traseul de concurs, ci să mergeți tot înainte, intrând pe drumurile forestiere și potecile din zona sălabtică a padurii (vedeți prima urcare din acest traseu). Atâta timp cât mergeți în liniște și respectați statutul de parc natural al zonei, aveți toate șansele să dați nas în nas cu tot felul de animale. Eu m-am întalnit cu multe căprioare și țestoase.

Potecile de MTb sunt pline de țestoase în Măcin

Potecile de MTb sunt pline de țestoase în Măcin

Drumul apoi continuă până sub Vf Țuțuiatu, la est de acesta. Merită să urcați pentru priveliște, sau poate chiar un apus epic.

Un apus epic de pe Vf Țuțuiatu

Un apus epic de pe Vf Țuțuiatu

cu bicileta e Vf Țuțuitatu

Așa m-a răsplătit vârful, la finalul unei ture de 2 ore în pauza de masă.

Din vârf vă puteți întoarce pe aceeași potecă pe care ați urcat, continuând drumul spre nord. Forestierele își croiesc drum prin zone foarte sălbatice. Iată ce poiană de grâușor am găsit. Nu mai spun de urzicile și leurda, care erau prezente peste tot.

Cu mtb prin pădurile tinere din Pricopan

Cu mtb prin pădurile tinere din Măcin

Potecile de mtb din zona Pricopan

Iar în zonele mai nordice, pe creasta Pricopanului, peisajul parcă este selenar. Aici încă nu știu exact dacă eu am procedat ok pentru că am fost cu bicicleta pe acolo. Am auzit că s-ar putea să fie interzis, însă la intrarea pe potecă nu am găsit niciun indicator care să mp avertizeze. Oricum, dacă mergeți, să aveți grijă ți să împărțiți poteca și cu cei care sunt la pas.

Puteți să ajungeți în zonă chiar din traseul scurt de concurs. După cariera de la ieșirea din pădure, în loc să coborâți spre sat, faceți dreapta și țineți drum din câmp ce merge spre nord, pe versantul estic al culmii Pricopan. Primvăvara, când grâul este verde crud, peisajul nu dezamăgește.

Urcarea spre Pricopan, pe traseul de la Macin Mountain Fun

Urcarea spre Pricopan, pe traseul de la Macin Mountain Fun

Însă, și de pe partea vestică a versantului, muntele oferă acele peisaje selenare despre care v-am vorbit. Versantul este mult mai abrupt, stâncos, complet diferit față de câmpurile line dinspre deltă.

Intrarea spre Pricopan, dinspre manastirea

Intrarea spre Pricopan, dinspre manastirea

Single trail pe sub varful Suluku

Single trail pe partea vestică a Pricopanului

Indiferent de traseul ales pentru a ajunge în creastă, poteca de sus este efectiv scoasă parcă din zona Bucegilor înalți, unii ar zice ca seamănă chiar și cu Piatra Craiului. Iar panta abruptă amplifică senzația de înălțime, chiar dacă veți fi la doar 400m altitudine.

Începutul coborîrii de pe Pricopan

Începutul coborîrii de pe Pricopan

Single trail la pornirea din Vf Suluku

Single trail la pornirea din Vf Suluku

Peisajul selenar de pe crasta Pricopanului

Peisajul selenar de pe crasta Pricopanului

Peisajul selenar de pe crasta Pricopanului

Nu aveam cum sa nu zambesc 🙂

Iar la final de tură, Iar dacă aveți rara ocazie să iasă soarele de sub nori, fix la momentul apusului, așa cum am prins eu, culoarea intensă a serii face ca întreg muntele să se aprindă într-un roșu intens.

Revenirea la apus după o tura de MTB in Macin

Revenirea la apus după o tura de MTB in Macin. Poza Cristina Ion