O insiruire de zile libere, in Romania, inseamna intai si intai o lupta creativa pentru a evita masele de oameni, care se misca cotropitor catre cele cateva zone de entertainment si relaxare ( ma rog ..) consacrate:
– Munte: valea Prahovei
– Mare: Mamaia, Vama Veche
Nu zice nimeni ca Brasovul nu este un loc seren sau ca déjà am imbatranit prea tare pentru dazmatul de pe litoral, dar timpul nostru este totusi foarte scump iar destinatiile care se cer descoperite sunt mult prea imbietoare, cel putin pentru noi, cei ce nu ascultam taraf prin masinile insiruite pe DN, cu dragoste de outdoor si nevoie de mens sana in corpora sano.
Long story short: intrebarea care ne-am pus-o miercuri seara a fost: Noi ce facem weekend-ul asta, daca luni lucram si vrem totusi sa evadam din Bucuresti, la o tura pe un varf de munte sau un traseu/doua cu biclele?
Ah, si cu obligativitatea de a evita puhoiul de lume pornit in exod, fara a cheltui multi bani si cu mare dorinta de a merge intr-un loc nou. Apropo de asta, aici este exact live-ul facut de noi, cu blocajul de pe DN1 din ziua de sambata, 28 aprilie, in dreptul localitatilor Breaza-Comarnic. Clasic 🙂
Astfel, cu o analiza scurta de google maps, cateva telefoane si multe semne de intrebare, am pornit vineri seara catre Valea Doftanei, un loc de pe langa Campina, ale carei frumuseti ii erau confirmate de promovarea resortului Atra Doftana, lansata acum ceva ani – un monument architectural pe malul lacului Paltinu, despre care mai toate canalele media au povestit rand pe rand la stiri.
Vedere de la Atra Doftana
Astfel, pornind din Bucuresti vineri seara la orele 19 si urmand un drum complet liber, la 21h am ajuns in localitatea Valea Doftanei, la pensiunea Ama ( gasita random pe Turist info, printre singurele care inca mai aveau ceva camere disponibile )
Drumul serpuit dintre Campina si Doftana a fost demn de frumusetea padurilor din Dosarele X, unde cand eram mici si ne uitam la film parca simteam prin ecran umezeala si aburul padurilor investigate de Agent Mulder si Dana Scully. Plouase mai devreme si padurea ce acoperea intunecata dealurile avea un mister apocaliptic.
La destinatie ne astepta o pensiune goala, la buza unei alibii de rau care susura linistit. O doamna mult prea energica pentru orele serii ne a binevenit si acomodat.
Vineri seara la 22h: doi oameni intr-o casa goala si splendia stateau pe prispa si priveau linistea unui loc rupt din rai. La doar 2 ore de Bucuresti.
Sambata dimineata, dupa cafea si cateva ore de pace, am pornit la 9 cu bicicletele la drum. In mai putin de 15 minute, un spectacol amutitor se prefigura de-a lungul lacului de acumulare Paltinu. Pozele vorbesc de la sine.
Una din multele stupine
Vedere postala, nu-i asa?
Plaja Paltinu
Copacii de langa Secaria
Drumul nostru pedalat l-am gandit cumva ad hoc:
Valea Doftanei – Lacul Paltinu – Seciuri – Sotrile – Plaiul Cornului – Nistoresti – DN1 – Comarnic – Secaria – Valea Doftanei. Traseul complet il gasiti in filmuletul de mai jos.
Urcare, urcare, urcare, multa urcare cu MTB ul pe drumurile de sat. Nu ne grabeam iar poze au fost multe de facut: vacute minunate, turme de oi, capre, miros de balega, liliac in curti, meri infloriti, case pitoresti care ne-au reamintit de cantecul formatiei Pasarea Colibri “Vara la tara”
Toata tura a fost de 50 km in 5 ore, cu opriri in panta, admirat de peisaje, o bere, un Pepsi cherry fara zahar :D, o merdenea/doua, urcatul Elizei pe langa bicla atunci cand greu era mai greu, poze, transpiratii.
Cand era mai greu, o luam la pas
Urcarea spre Secaria
Cireasa de pe tort a fost un concurs de masini vintage, Old Cars Rally Prahova 2018, desfasurat chiar in tandem cu urcarea noastra catre Secaria. Minunat! Ce cadou…
Life It s a kind of Magic, daca te uiti la ea cum trebuie. Mai ales in Romania!
Toate pozele din mini vacanta le gasiti pe facebook!
Relive ’50 km pe langa Paltinu – visul cataratorilor’
#BikePoint
Like & share!
