Like & SUBSCRIBE la canalul de Youtube
La mijloc de ianuarie 2021, în plină pandemie și cu pârtiile ticsite de schiori, noi ne-am retras adânc în munții Făgăraș, la o cabană ce devine, încet încet, o mică mecca, un lăcaș ascuns pentru doritorii de pudră adâncă și freeride din România. Pe scurt, mai sus aveți filmul ieșirii noastre de 3 zile la cabană Bârcaciu, pentru freeride, muuult backcountry, trickuri și voie bună.
Ca de obicei, nu uitți să dați LIKE & SUBSCRIBE canalului de Youtube. Mă ajută foarte mult să vă pot prezenta în continuare aventurile mele sportive 🙂
Iar dacă nu vă plac toate glumele noastre nesărate, atunci vă recomand să dați skip la minutul 5.45 din film, direct la cadrele luate din liniile date printre brazi.
Însă, pentru alți doritori de câteva zile faine în creierul munților, mai jos vă descriu, pe cât de bine pot și fără să încerc să vă plictisesc, rezumatul celor 3 zile la cabana Bârcaciu.
Cum ajungi la cabană Bârcaciu?
Plecarea ne-am ales -o pentru vineri, dis de dimineață la 5.30am. Am fi plecat noi și mai devreme, însă regulile de circulație nu ne-au permis. Însă a fost numai bine, pentru că drumul a fost gol, Valea Oltului a trecut repede și pe la 10 dimineața deja eram trecuți de Avrig, în drum spre Poiana Neamțului. Pentru a ajunge la cabană, trebuie să lăsați mașinile lângă parcul de căprioare de la Poiana Neamțului, acolo este o mică parcare amenajată, iar de acolo să urmați indicatoarele turistice în sus, pe potecă ce duce la cabana Bârcaciu. Mare atenție, însă, iarna în acele zone este destul de friguroasă, iar ultimii câțiva km spre locul de parcare sunt pe drum neasfaltat, care îngheață bine de tot. Lanțurile ar fi bine să nu vă lipsească din mașină.
Urcarea spre cabană se poate face fie pe vechiul drum de exploatare forestieră, fie pe poteca turistică, cele două se întrepătrund de câteva ori. La început aveți de traversat și un mic râu. Întreaga aventură durează între 1 ora 30 min, pentru cei mai antrenați, până la 3 ore, depinde de condiția fizică și echipament. Însă dacă anunțați la cabană că vreți să vizitați, cei de acolo sigur vă vor aștepta cu mâncare caldă și o halbă de ceai. La cabană nu e nevoie să va aduceți de mâncare, pentru au ei acolo cam tot ce vă doriți. Însă, un mic sfat al oamenilor de munte, orice ambalaj luați cu voi acolo ar fi bine să îl aduceți și înapoi la mașină; asta pentru că accesul la cabană se face foarte anevoios, iar din respect pentru cabanieri, ca la orice altă cabană, de altfel, ar fi bine să nu lăsați niciun ambalaj în plus, pentru că înseamnă efort suplimentar ca ei să îl coboare înapoi.
Noi aveam planuri mari pentru prima zi, să urcăm la cabană, să mâncăm ceva și apoi să mergem pe creastă să ne dăm. Însă de îndată ce am găsit puțină căldurică și mâncare bună, ni s-au cam înmuiat picioarele, ne-am pus pe povesttit și pe gustat din afinată de casă de acolo. Iar restul zilei am petrecut-o făcând exerciții de avalanșă în imensă poiană de lângă cabană.
Schiurile asteptau cuminti a doua zi de tura
Ziua 2
Ziua doi am început -o în forță, cu un mic dejun super copios, mult ceai și o urcare însorită pe foci până sub creastă Făgărașilor. Vremea se încălzea, cu o câteva zile înainte se așternuse un strat de 1m de zăpadă, astfel că riscul de avalanșă era foarte ridicat. După câteva profile de zăpadă am decis că cel mai înțelept ar fi să rămânem sub golul alpin și să ne bucurăm de pudra de 1.5m dintre brazi. Au ieșit niște linii incredibile, care s-au terminat chiar la cabană. Iar seară respectivă, după ceva mâncare și odihnă, am făcut o săritoare și am petrecut câteva ore afară încercând diverse trickuri. Se vede și în film cum unii dintre noi am căzut secerați, adormind îmbrăcăți, după o zi plină.
Sarituri si trickuri in fata cabenei Barcaciu
Ziua 3
În ultima zi am revenit printre brazii de lângă valea Puha. Deja se încălzea destul de mult, astfel că traversarea celor 3 culoare de avalanșă în drumul spre creastă a fost meticuloasă, mergând fiecare pe rând după ghidul și prietenul nostru, Mihai, cabanierul de la Bârcaciu. Deși sus pudra nu mai era precum cea de cu o zi înainte, în sensul că deja se ingreunase și te solicita destul de mult, am reușit să mai tragem câteva linii printre brazi, prin niște poienițe zărite cu o zi înainte. Iar când vântul s-a întețit prea tare, ne-am întors la cabană pentru o ultima ciorbă înainte de coborârea spre mașini.
Urcarea spre varf in spatele lui Mihai
Priveliste spre valea Puha
Zapada imaculata pe care ne-am dat in cele doua zile
Dacă acum un an am putut să ne întoarcem pe schiuri până la mașină (filmul de anul trecut îl aveți aici), de data aceasta a trebuit să dăm jos schiurile la jumătatea coborârii. Însă asta ne-a permis să ne regrupăm, să mai povestim în timp ce coboram și să ne bucurăm de liniștea pădurii. Unde mai pun că am dat nas în nas cu ursul la intersecția cu potecă de picior :). S-a speriat săracul și a luat-o la goană fără să stea pe ganduri.
Coborarea de la cabana Barcaciu
Concluzie
În concluzie, dacă va place muntele, căutați ture epice pe foci și coborari de senzație, atunci trebuie să mergeți la Bârcaciu. Este o cabană proaspăt renovată, in care cei de acolo pun mult suflet să o mențin fix așa cum ar trebui să fie, un refugiu pentru cei ce iubesc sportul montan, ascuns adânc în munte.
Pe data viitoare!
Haideți cu noi în turele noastre ghidate de freeride (pentru cei mai experimentați) sau inițiere în schi de tură.
