Like & SUBSCRIBE la canalul de Youtube
O zi de povestit, mult timp de acum incolo. La inceput de martie 2023, cu un strat de zapada surprinzator de bun, mai ales la ce iarna am avut, am decis sa ne intindem iar fortele la limita. Ne era dor de o “epica”, iar conditiile de zapada au fost atat de bune, cu straturi cimentate ferm pe versanti, incat am zis ca merita sa ne incumetam la cateva linii rezervate pentru conditii ideale.
Echipa de soc
In aceasta traversare a arcului Bucegilor, pe schi de tura, focusul a fost pus pe a alege cat mai multe coborari faine. Dupa ce am luat prima cabina de la Pestera, am parcurs creasta estica a Bucegilor, pana dupa Cerdac, ca apoi sa ne lasam in jos pe prima coborare a zilei, pana la caldarea principala a Vaii Gaura.
Coltii Morarului aratau spectaculos
Privelistea de la Cerdac spre Costila
Traversarea sub Cerdac
Muchia nordica era plina de pulvar indesat de vant, iar pe alocuri incepea sa isi faca simtita prezenta si firnul. A fost o coborare ce mi-a adus aminte de Valea Doamnei de la Balea ,cu zone abrupte, drepate, dar si cu 2 scocuri faine, indesate de pulvar. Jos, in caldare, am facut popasul de realimentare, am pus focile la bonzat si am admirat crestele ce ne inconjurau.
Urcarea din Valea Gaura spre Saua Hornurilor
Creasta nordica a Vaii Gaura
A urmat urcarea pe traseul marcat pana la Saua Hornurilor, de unde, pe rand am coborat pe Hornul Mare al Malaiestilor. Frigul si umbra au tinut destul pulvar, chiar daca era brazdat de urmele celor ce urcau la picior. Totusi, am lasat primele linii de schi pe horn in ziua aceea, ceea ce a fost un sentiment placut. Insa, dupa urcarea inapoi si iesirea din horn, vremea s-a inchis, iar planul nostru de a da si Hornul Diagonal a fost naruit.
Intrarea in Hornul Mare
Urcarea pe Hornul Mare
Privelistea spre Valea Gaura, la iesirea din Hornul Mare
Am decis sa continuam pe Valea gaura pana jos, in Poiana Gaura. Scocurile succesive ale Gaurii au fost ba chin, ba deliciu. Unele erau cu firn perfect, altele inghetate tun. A fost nevoie de atentie la coborarea lor. Iar iesirea din Gaura am facut-o partial la clapar, chiar daca era destula zapada pentru schiat. La final de coborare, in Poiana Gaura, cu ultimele raze de soare ale zilei, care luminau cerul dinspre Zarnesti, dar si stancile Bucegilor, am facut un mic popas de apa si mancare.
Coborarea pe Valea Gaura
Apusul peste Leaota si Iezer, vazut de la Poiana gaura
Stancile Bucegilor, vazute din Poiana Gaura
Partea cea mai grea a turei a fost traversarea pe noapte spre Saua Strunga, pe marcajul turistic. la Poiana Gutanu am pierdut marcajul, pierznad 30 de min pentru a gasi poteca corecta. Iar orele multe adunate pe foci si-au pus amprenta pe grup. Toma se lupta cu aderenta pe zapada inghetata si unghiul abrupt de pe traversare. Andrei acuza o criza de sciatica si trebuia sa se opreasca la fiecare 10 minute.
Salvarea a venit odata ce am ajuns la Strunga. In refugiu, un grup vesel de drumeti deja se instalau pentru somn. era 9.30 seara. Insa ne-au primit calduros, oferind ceai, apa, iar lui Andrei ceva medicamente de durere. A fost destul cat sa ne dea energie pentru coborarea de la Strunga spre Padina. Nu a mai contat ora tarzie, pentru ca zona o stim foarte bine.
Jos, la centrul salvamont am dat peste o mica petrecere, se sarbatorea absolvirea cursului 2023 de viitori salvatori montani. Ne-am intalnit cu prieteni, am stat putin sa ne tragem sufletul, ba chiar am primit slana, ceapa, tuica si….tort. A fost suficient cat sa ne tina energia pentru inca 1 ora, cat a durat condusul pana la cazarea din Busteni. Am ajuns in pat la 12.30 noaptea. Eram plecati de la 9am
In total, am insumat:
- 13 ore pe munte
- 2200m urcati
- 28km parcursi
Traseu: Cabina Pestera – Cerdac – Valea Gaura caldarea de sus – Hornul Mare – Valea Gaura pana la Poiana Gaura – Saua Strunga – Padina Night Descent
Va astept la ture, daca vreti sa incercati si voi schiul de tura, sau sa descoperiti locurile astea minunate si sa va depasiti limitele. Mai multe detalii aici.
