Like & SUBSCRIBE la canalul de Youtube
Dupa 2 zile teribile pe drumuri (poveste pe care o sa o reiau intr-un articol din aceasta serie despre Stone King Rally), iata ca reusisem sa ajungem, in sfarsit, in zona Parcului Natural Mercantour.
Ce vedeti aici in filmare este la est de Col d’Izoard, pe vaile sudice de sub Pic de Rochebrune. Poteci stancoase, uscate, cu un flow senzational, dar si cu urcari ce au stors si ultima picatura din noi, fiind deja obositi dupa 2 zile jumatate pe drumuri. Privind filmarile, a fost poate cea mai faina zi a turei, dpdv al calitatii potecilor. Acesta fusese startul de la Stone King Rally cu un an inainte, iar traseele ne anuntau ca o sa ne astepte niste zile senzationale pe bicicleta.
Dupa ce am petrecut prima seara din Franta la campingul Le Gouret de langa Aiguilles, am facut bagajele (sperand ca urmatoarea zi sa mutam tabara) si am urcat iar spre Col d’Izoard. Masina am lasat-o intr-o parcare la jumatatea urcarii pe col, iar de acolo a urmat o portiune de asfalt, chiar urcarea pe col, ca apoi sa facem dreapta brusc si sa intram pe potecile alpine din Parcul Regional Queyras. Am traversat o vale larga pe curba de nivel, iar prima portiune de dat la vale a venit de la Col du Tronchet. De acolo am inceput o senzationala coborare, rapida, loose, chiar pe muchia muntelui, care apoi s-a lasat pe un picior secundar, adanc in vale, pana la Chappelle Saint-Pierre a Souliers. A fost stuff of dreams, insa cele 2 zile de probleme tehnice cu masina si condus non stop si-au spus cuvantul, cel putin pentru mine. Eram obosit si foarte stingher pe bike. Am simtit ca m-am dat foarte incet, insa am preferat sa abordez safe toata aventura, decat sa am vreun accident in prima zi a concediului.
Din vale a urcat o urcare istovitoare, aproape itegral push bike, pana la Grand Vallon de Peas. La final de zi, Daniel si Bobo au decis sa urce din nou muntele sa o dea si pe aceasta, in sens invers, poate impulsionati de un localnic care cobora pe ea chiar cand noi faceam push bike la deal. Din grand Vallon de Peas a urmat cea mai lunga coborare a zilei, ce a pornit de sus din golul alpin, ca apoi sa traverseze cateva tipuri de padure, de la pini si sol calcaros, la padure de foioase si loam, tocmai pana jos in La Casse.
Pe aceasta a doua coborare i-am dat camera lui Petre, ca sa va bucurati de niste proper speed in filmari. Insa, ghinionul l-a lovit la fix 2m de capatul potecii, cand a incercat sa sara o ultima piatra si a facut un OTB classic, camera suferind enorm, dar mai ales el alegandu-se cu niste zgarieturi nasoale.
I-am tratat ranile, dar si egoul, cu niste beri reci la barul din sat, iar eu am facut autostopul inapoi spre col ca sa recuperez masina. Finalul de zi ne-a prins la celasi camping, unde ne-am reinstalat, am facut de mancare si ne-am bucurat de linistea vailor adanci ale Alpilor Maritimi.
Stay tuned for day 2!