Like & SUBSCRIBE la canalul de Youtube
La final de martie 2023 am petrecut un weekend prelungit pe partea de sud a Transfagarasanului, pentru a explora posibilitatile de freeride ski in zona. Am avut parte de o fereastra de vreme exceptionala, nu foarte calda, dar cu cer senin si 3 zile fara vant. Iar una din aceste zile a fost dedicata Muchiei Laitei, iar alta Muchiei Pisicii, pe culoarele sale ofertante.
Dar sa revenim la ziua dedicata Laitei. Va zic de la inceput ca e o aventura lunga, ce dureaza o zi intreaga si implica minim 1500m urcati. Recomand sa o faceti primavara, pentru a evita multe riscuri asociate zapezii, dar si ca sa beneficiati de orele lungi de primavara.
Approach-ul ideal se face de la Piscul Negru, pe aceeasi poteca ce duce la refugiul Caltun. Insa dupa traversarea raului, va trebui sa parasiti poteca si sa o luati pe valea in dreapta, tinand raul pe partea stanga. Urcarea se face cu schiurile in spate, panta fiind foarte abrupta in prima parte. Iesirea din jnepeni este pe culoarele de avalansa ce coboara dinspre muchia Laitelului. Alegeti culoarul in functie de starea zapezii din ziua respectiva.
Odata ajunsi pe muchia Laitelului, am ales un mic scoc pe care sa coboram printre stanci, ca sa intram in caldarea de sub Laita. De acolo, cu grija si atentie la vaile ce coboara dinspre Laitel (care au orientare spre sud-est si se scurg destul de des; au curs in acea zi peste urmele noastre), am tranversat caldarea si am ajuns la baza muchiei.
De acolo este destul de simplu, am urmat muchia pana la primul varf, iar apoi pana in creasta. Este impropriu spus ca e Muchia Laitei, pentru ca aceasta se termina oarecum la un varf secundar, cam la 100m verticali sub Laita. Insa directia generala este aceea. In urcarea pe muchie am admirat culoarele sudice ce le-am dat cu o zi inainte.
Prima coborare, pentru a testa zapada, am facut-o fix pe muchia, pana jos la raul in firul caldarii. Dupa o a doua urcare pe aceleasi urme, am ajuns de data aceasta pana in creasta. Iar de acolo am dat poate cea mai faina si fotogenica coborare a sezonului, pe firul vaii. Unghiul, zapada, soarele, toate au fost perfecte. Sus am avut panta abrupta si spring slush, iar jos pe culoarele de sub calare am beneficiat de firn perfect, sub umbra piscului.
Toata ziua am admirat privelistea Negoiului si a varfului Lespezi. Am fost inspirati sa nu urcam deasupra Caltunului in acea zi, pentru ca din zona noastra se vedea o adevarata coada de urcare pe Vf. Lespezi.
Pe schiuri am coborat tocmai pana la rau, unde zapada se cam termina. De acolo am pus iar schiurile in spate si am luat-o la vale inapoi spre masini.
Cum s-ar zice, a fost un highlight al sezonului. Deabia astept sa revenim.