Toate filmele noastre despre schi de tură și splitboard se pot găsi aici.
Duminică, 13 ianuarie 2019, va rămâne mereu în amintirea mea ca o zi specială. Spun asta pentru că absolut nimic nu m-ar fi putut pregăti pentru ceea ce urma să fie una dintre cele mai dificile aventuri din viață mea (de până acum, cel puțin 🙂 ). Planul mi-l făcusem încă din timpul săptămânii, respectiv de a merge sâmbătă la Poiana să schiez, că apoi să petrec seara la Cheia, cu o parte din gașca Ciucaș X3. Iar duminică să mergem pe schiuri de tură până pe vârful Gropșoarele, să montăm două panouri solare și apoi să ne alegem liniile prin powder-ul imaculat și să coborâm înapoi.
Sâmbătă – schi de voie in Poiana
Bine, o parte din plan a decurs (aproape) perfect. Am ajuns în Poiana (unde puteti, de ademenea, sa faceti o iesire la schi de tura, asa cum am facut noi) dis de dimineață, sâmbătă. Plecasem la 5.30 AM din București pentru a evita traficul. Am găsit loc de parcare aproape de pârtie, am scos “lopețile” mele de powder, placa Cristinei și ne-am îndreptat spre munte. A fost o mică problema cu coada la gondolă, pentru că toată lumea a dat buzna acolo, cauza fiind că un brad căzuse peste telescaunul din Ruia. Ca să evităm pierderea a 45 de minute la fiecare urcare, eu și Cristina ne-am orientat către scaunul mai puțin utilizat din Lupului. Deși pârtia a e mică acolo, nu era coadă, iar zonele de off-piste au fost foarte ofertante. Astfel, ne-am luat doză de powder, am făcut aproximativ 20-25 de coborâri, până nu am mai putut sta în picioare. Eu chiar am plecat mai devreme, mi-am ales un șezlong la baza pârtiei și am savurat o cafea și ceva dulce.
Final de zi la Poiana
People watching la baza partiei, cu o cafea si ceva dulce
Seara am plecat repede din Poiană, pentru a evita aglomerația, și ne-am dus pe DN1A spre Cheia. Ne-am cazat la La Rosa, am mâncat o ciorbă tare bună, am dat pe gât 2 beri și am stat la taclale cu prietenii de acolo. Tot la bere am stabilit că a două zi plecăm la 9.30 AM spre munte. Urma sa fim o echipa mixtă, formată din câțiva voluntari și salvamontul.
Duminică – schi de tură până pe Varful Gropșoarele
Era încă beznă afară când a sunat ceasul la 7 AM. În camera era cald, însă pe geam vedeam deja cum munții iau contur, în lumina slabă a răsăritului. Era senin, iar crestele înzăpezite deja ne chemau. Mi-am făcut repede un ceai la fierbător, am stat să mă dezmorțesc, am tras pufoaica pe mine și am ieșit să prind 2-3 poze.
Rasaritul de duminica
După ce s-a trezit toată lumea, am verificat echipamentul, am făcut rucsacii, am pus focile pe schiuri și am încărcat mașina. Dragilor, aici vreau să punctez ceva EXTREM de important, un aspect care veți vedea că s-a dovedit salvator de vieți către finalul articolului. Și anume: dacă plecați pe munte, aveți mare grija și verificați să fiți mereu bine echipați pentru condițiile de afară, să aveți mâncare, apă și haine adecvate. În cazul de față noi am avut pantaloni impermeabili, gândiți pentru astfel de ieșiri, șosete de merino, căciuli bune, ochelari de soare/vânt, câte 3 perechi de mănuși, suprageci de goretex, base layers de merino și pufoaice serioase.
Masina salvamontului, plina ochi cu schiuri si panourile solare
In vechiul Puch al cabanei Ciucas, pe Valea Berii
Cu mașina am mers doar până la intrarea în Valea Berii, unde am transferat totul in 4×4-urile rezistente ale cabanei Ciucaș, cu care am urcat până la cabană. Acolo am descărcat, ne-am reechipat și am pornit pe tură. Planul era să urcăm până pe vârful Gropșoare (unde ne-am dat câteva zile mai târziu), cărând cele două panouri solare pentru a le monta la repetoarele de pe vârf. Traseul ne-a dus prin pădure, prin peisaje rupte din povesti, pulvăr de peste 1 m și apoi pe creastă. Trebuia să cărăm cu rândul panourile, iar cineva să aduca și targa, pentru a le urca pe ultima porțiune pe creastă. Fără schiuri nu am fi putut face așa ceva, pentru că zăpadă era proaspătă, afânată, iar orice pas însemna o afundare până la brâu.
Relive ‘Schi de tura in Ciucas’
Plecand pe schi de tura de la Cabana Ciucas
Unul dintre cateii de la Cabana Ciucas
La plecare, vremea deja dadea semne de inrautatire
Dragos si Sasa, langa prapastia de pe traseul de maraton
Dinu, deschizand drumul pentru baieti
Privind in spate catre Cabana
Poarta de intrare in curtea cabanei
Fericirea unei zile pe munte
Moment de respiro pe traseu
Purtand targa prin zapada adanca
Aproape de creasta, poteca deja devenea abrupta
Aproape de vârf am făcut schimbarea. Eu, fiind mai proaspăt (prin pădure doar am deschis drumul prin pulvăr și apoi am ținut spatele tărgii că să nu o ia la vale), am venit alături de Dragoș în față. Băieții au pus panourile pe targă, au apucat fiecare de câte o parte pentru a nu se răsturna, iar cu toții am luat-o pieptiș la deal, pe ultimele urcări grele către vârf. Vremea deja se strica, vizibilitatea scăzuse, iar vântul sufla mai tare.
Poza “de grup”
Panourile puse pe targa
Fetele aliniate 🙂
Cabana si Varful CIucas, cred ca ultima oara cand le-am vazut inainte sa vina norii
Maida ne-a insotit pe ultima parte a drumului
Poze pe varf cu Maida
Peisajul de pe varf
Duminică seară – intervenția de salvare a turiștilor rătăciți
Sus pe vârf am luat decizia de a nu monta panourile, pentru că vântul și viscolul se întețiseră. Cam în același moment sună telefonul meu. Era Alexandra, care îmi cerea pe un ton mai grav să îi dau pe cineva de la salvamont. Urma să aflăm că 2 grupuri de turiști, complet nepregătiți și neechipati, au rămas blocați lângă Vârful Ciucaș, dezorientați din cauza viscolului și departe de orice marcaj. Cum apelul venise la aprox. 10 minute după ce 2 băieți de la salvamont deja plecaseră la vale, soluția a fost ca noi să mergem după rătăciți. Întâi până la cabană Ciucaș, unde se aflau alții din grupul lor. Acolo am luat ultimele informațîi, am mâncat ceva, am băut apă, ne-am realimenttat și am plecat în noapte pe munte. (Eram deja pe munte de mai bine de 7 ore)
Nu voi intră în prea multe detalii cu ceea ce a urmat. Cred că ar fi mai bine să citiți poastarea originală făcută de cei de la Salvamont Cheia, care descrie cel mai bine cum au decurs lucrurile. Iar sub postare v-am lăsat și traseul intervenției, de la cabană Ciucaș până la locația celor 2 rătăciți. La începutul articolului aveți și filmulețul complet cu ziua de duminică, de la tura incredibil de frumoasă prin pădure, până la momentele grele din noapta ce urmă.
__________
Descrierea situatiei, facuta de catre Salvamont Cheia:
“Update:
23:30 Situația a stat așa: un grup de 9 persoane au plecat din Pasul Bratocea, pe culmea Bratocea spre Cabană Ciucaș. La un moment dat o persoană din grup a plecat înainte. Această a ajuns la cabană singură. După care grupul s-a mai despărțit o dată, 2 persoane au luat-o înainte restul de 6 au rămas în urmă.
Primul apel a fost de la grupul de două persoane cărora le-am recomandat să se întoarcă pe urmele lor până în Pasul Bratocea. Au refuzat neștiind probabil că era cea mai bună varianta pentru ei. Aceștia au stat aproximativ 4 ore între Șaua Țigăilor și Vârful Ciucaș până au fost gășiți și încă 2 ore până la cabană împreună cu salvamontul. Cinci din colegii noștri și 2 prieteni erau în zona Vf Gropsoarele unde căraseră 2 panouri solare pentru repetorul de stații radio, activitate începută la 9 dimineață.
În al doilea apel două ore mai târziu eram informați că un grup de 3 persoane este rătăcită în aceeași zona. Aceștia nu au spus că fac parte dintr-un grup mai mare, probabil având divergente cu ceilalți care nu au vrut să recunoască faptul că au nevoie de ajutor.
De aici a plecat și ambiguitatea că ar fi 3 grupuri.
În realitate a fost un singur grup care a luat decizii greșite, s-a despărțit și s-a rătăcit.
Au fost gășiți în zone periculoase, au văzut lanternele colegilor și au fost aduși pe potecă făcută de aceștia și duși la cabană. Una din fete a fost în spital azi noapte pentru monitorizarea membrelor suspecte de degeraturi. Această nu era echipată nici de o alergare în parc iarnă.
20:50 toate persoanele au fost recuperate și au ajuns la cabană. Este posibil că pentru câteva din ele să fie nevoie de intervenție medicală pentru degeraturi.
20:12 ultimele 2 persoane rătăcite au fost recuperate de Dragoș, Sașa și Brebu și se îndreaptă spre Cabană Ciucaș. Echipa cu provizii(Andi, Cristi și Sorin)s-a întâlnit cu ei. În aproximativ 40 de minute vor ajunge la cabană.
Ora 19:15
Încă o echipa, Cristi,Andi și Sorin sunt pe drum cu haine de schimb, echipamente de noapte și targă. Jandarmeria montană s-a alăturat echipei.
Ora 19:03
Au fost 3 apeluri pentru un număr total de 8 persoane rătăcite.
În ultimele 3 ore echipele salvamont au recuperat 6 persoane care acum sunt în drum spre Cabană Ciucaș împreună cu Dinu. Traversează zone periculoase și expuse.
Dragoș, Sașa și Brebu caută 2 persoane care este posibil să fi plecat din locul indicat.
Ora 18:00 sunt 3 grupuri rătăcite. Revenim cu informații
Ora 16:00 Acțiune în derulare pentru recuperarea a doi turişti rătăciți în zona Şaua Tigăilor. Patru salvatori montani Andi, Dragoș, Cristi şi Saşa împreună cu doi prieteni Brebu și Dinu se deplasează acum de pe Creastă Gropşoarele Zăganu înspre zona unde au dat indicații că ar fi.
Sfaturi pentru evitarea situațiilor de genul ăsta:
1. Evaluați corect timpul de parcurgere
2. Țineți cont de condițiile meteo
3. Iarnă evitați traseele pe curbă de nivel. În zonele cu pante de peste 30 de grade există risc de avalanşă.
4. Echipați-vă corect
#salvamont #salvamontprahova #salvamontcheia”
La final nu pot decât să repet sfaturile celor de la salvamont, pe care insists să le respectați, pentru că va vor salva viață. Dați like paginilor de salvamont, citiți sfaturile și avertizările și ascultați-le. Va vor salva viață!
Sfaturile Salvamont Cheia:
“1. Iarnă e obligatoriu să aveți ECHIPAMENT și să gândiți cu mintea voastră!
Mănuși(de la 3 perechi în sus). De bocanci de iarnă credeam că nu e cazul să amintim. Însă da! E nevoie și de bocanci și nu de 3 sezoane. De iar-na!
2. Nu va despărțiți de grup. Aveți mai multe șanse împreună decât separat.
3. Dacă vreme este rea întoarceți-va până nu este prea târziu. Și dacă este bună dacă nu aveți experiență sunt șanse să greșiți!
4. Nu traversați curbe de nivel iarnă dacă nu știți să evaluați riscurile. Și alpiniștii buni aleg de multe ori să rămână acasă sau la cabană dacă evaluează că sunt riscurile prea mari.
5. Nu mergeți iarnă pe munte dacă nu aveți un minim de cunoștințe de trasee. Iarnă marcajele de vara nu se aplică. Trebuie să știți pe unde să abordați traseul, de obicei cât mai matematic pe creastă. Nu există marcaj dreptunghi roșu. Este bandă.
6. Grupurile de astăzi nu aveau ce să caute pe un traseu care necesită experiență. De aia au avut nevoie să intervenim noi. Au ales un traseu cu traversee extrem de periculoase iarnă. Salvatorii au fost expuși doar pentru că cei care au ales să meargă pe acolo nu au avut “timp” să se informeze.
7. Munții Ciucaș nu sunt munții aia ușori unde te duci când e nasol în Bucegi!! Dacă vremea e rea pot există mari probleme de orientare. Drept dovadă situația de astăzi.
8. Dacă un traseu se parcurge vara în 2h iarnă poate să ia și 5h. Două ore în viscol până vine salvamontul pot fi cei mai lungi ani din viață ta!
9. Salvamontiștii nu se teleportează, merg pe picioare iar iarnă pe schi de tură. Suntem ninja dar nu suntem SuperMan.
10. Nu te supraestimă și nu subestima traseul.”
Relive ‘Interventia de duminica’
