Like & SUBSCRIBE la canalul de Youtube
Acum aproape 1 an, la mijloc de august 2020, în plin an pandemic și ieșiți pe șosele după câteva luni de stat în casă, eu și bunul meu prieten, Dan Mazilu, de la freerider.ro, am decis să facem o tură la care amândoi visam de multă vreme, respectiv o tură de bikepacking București – Călărași – Vama Veche.
Despre tură am povestit mai pe larg atunci, la o săptămână după ce ne-am întors (articolul îl puteți găsi aici), iar acum avem, în sfârșit, destul timp să edităm clipurile și să facem și fimele celor 2 zile.
Eu și Dan, pe șoseaua de la ieșirea din Fundulea
Mai sus vă las cu povestea video a primei zile din tură, când am plecat din București în jurul orei 7am și am ținut direcția Călărași. Am ieșit prin Pantelimon – Brânești, am luat un prim mic dejun la ieșirea din Fundulea, iar înainte de satul Călăreți am făcut dreapta, pe ceea ce eu consider că este cea mai frumoasă șosea de cursiere din Bărăgan.
Traseul Călăreți – Valea Argovei – Frăsinet – Mânăstirea trece pe lângă salba de lacuri construită de comuniști, gândită să alimenteze cu apă viitorul canal Dunăre – București. Aici au fost inundate sate și mutați localnicii din calea apelor, iar în urma lor au rămas vechile hidrocentrale, abandonate acum, prăduite de căutătorii de fier vechi.
Podul de la delta Frăsinet
Însă, odată cu aceste lacuri s-au creat și micro-delte, unde nenumărate specii de păsări se opresc din migrațiile lor anuale (inclusiv pelicani), iar unele zone, precum cea de la Frăsinet, au fost chiar incluse în lista de situri Natura 2000. Dealurile mici ce mărginesc vechea albie a Argovei oferă un traseu de cursiera splendid, unde lanurile alterneaza de la rosul primăvăratic al lanurilor de maci, la galbenul intens de rapiță și floarea soarelui, sau auriul grâului copt.
Pelicanii zburand peste Gurbanesti, vazuti intr-o tura de anula cesta, in iunie
Iar tura este presărată de urcări, scurte dar intense, între fiecare sat, parcă oferind traseului un aer de “cursă clasică”, unde pantele înțepate, arșița și vântul de Bărăgan îți pun la încercare condiția fizică.
De la Mânăstirea am părăsit salba de lacuri și am ținut drumul principal până în Călărași. Anul trecut am mâncat la un restaurant mic, dar curat, din satul Ciocănești. Însă din turele din această primăvară am descoperit că s-au deschis numeroase terase în Mânăstirea, unde localnicii reușesc să servească un amestec de fast food cu cartofi și legume din grădinile proprii.
Pranzul de la restaurantul din Ciocanesti
Cartofii prajiti mancati in tura de anul acesta, cartofi crescuti de localnici in gradinile proprii
După o alimentare cu apă, ceva de ronțăit și, evident, bere, am ales locul de campat în padurea de pe malul Dunării, la câteva sute de metri de betoniera și stația de bac, un loc, de altfel, cunoscut pentru grataragii de weekend din zonă.
Restul rămâne de văzut în film, sper să vă placă. Iar noi rămâne să ne auzim să povestim despre ziua 2: Călărași – Vama Veche.
Locul de campat, la malul Dunarii
Vapoarele, trecand, la apusul primei zile
Vapoarele, trecand, la apusul primei zile
