Recunosc, pentru acest post ii am de multumit atotstiutorului Google, care saptamana aceasta mi-a dat un reminder “Ia uite, Andrei, ce faceai tu acum x ani”. Ma bucur tare mult ca am putut regasi pozele din acea zi frumoasa si astfel va pot povesti despre ea.
Astfel, despre ce e vorba? Simplu, un drum ascuns catre Comana, pe care eu l-am descoperit impreuna cu un prieten in 2015. Astazi suntem obisnuiti cu antrenamentele catre Comana, pe cursiera, pe drumul national Bucuresti – Giurgiu, sau cu turele de SUP pe Neajlov (am facut si un film aici). Insa, pentru iubitorii de mtb, si mai ales pentru cei care apreciaza traseele frumoase prin al nostru Baragan, exista o solutie fara trafic, fara zgomot si plina de vegetatie. Iar in luna mai, cand caldura inca nu este atat de intensa, iar vegetatia are acel verde crud, peisajele sunt mult mai atragatoare.
Iar pentru doritorii de explorare si libertate, va puteti inspira din tura de bikepacking pana in Vama Veche, cu dormit sub cerul liber pe malul Dunarii, la Calarasi.
Traseul este destul de simplu, iar intrarea pe el se face foarte usor. Pentru cei care nu vor sa parcurga tot orasul pe bicicleta, drumul pana la iesirea din oras se poate face cu metroul, pana la statia Berceni. De aici, mergeti pe sosea pret de cativa km, pana la comuna Vidra (treceti de comuna Berceni). Odata ajunsi in Vidra, fiti atenti la o trecere la nivel peste o cale ferata abandonata. Acolo veti face stanga si veti porni pe langa ea, catre stanga (catre sud). Aceasta cale ferata regala, desi pare ca oricare alta, este vechea cale ferata, construita de catre Regele Carol, pentru a face legatura dintre Bucuresti si Giurgiu. Chiar la intrare, in sat, exista un pod vechi peste raul Sabar, care ofera o prima ocazie sa faceti cateva poze.
Din sat, tineti drumul pe langa calea ferata, fara devieri, prin campurile verzi la sud de Bucuresti. Pe langa florile si lanurile de rapita (am povestit si despre un antrenament foarte frumos prin lanurile de rapita aici), tipice pentru luna mai, drumul ofera privelistea catre raul Arges si catre o fosta cariera de nisip comunista, ce facea parte din santierul canalului Bucuresti – Dunare, cariera care astazi a devenit un fel de plaja, folosita vara de catre localnici.
Imediat dupa plaja, veti fi intampinati de catre un pod vechi, impunator. Nu va incumetati sa urcati peste el, pentru ca nu este complet. Pe partea dinspre Comana, fie a cazut, fie s-a daramat. Insa langa el, localnicii au construit un ad-hoc pod suspendat. Tine la o persoana, insa la trecere va lasa cu transpiratii reci. Oricum, poze poze poze. E un loc foarte fain. Intre podul comunist incomplet si cel suspendat, inca se mai vad picioarele vechiului pod al lui Carol, o replica mai mica a picioarelor de la podul peste Dunare de la Fetesti – Cernavoda.
De aici, tineti drumul prin satul Gradistea. Locul este foarte linistit, tipic pentru un sat retras din Baragan. Gara veche, semi-abandonata, ne-a adus aminte de filmele lui Kusturica, sau scurt metrajele romano-moldovenesti din anii 90-2000. Nu trebuie sa zaboviti mult, pentru ca mai aveti cativa km de parcurs, pana va apropiati de fosta orezarie comunista de langa Comana, ca apoi sa intrati in satul si padurea de langa Delta Neajlovului si Parcul Natural Comana, pe unde ne-am dat cu SUPurile. Apropo, duminica, in rezervatie se organizeaza un tur ghidad pe bicicleta – “Imbujorati pe 2 roti”.
Odata ajunsi, recomandam sa pedalati prin padure, sa explorati arborii seculari de acolo si sa mergeti la punctele de observatie puse adanc in delta. Pana aici veti fi facut aproximativ 43 de km, astfel ca realimentarea este obligatorie. Eu recomand la taverna greceasca din complexul Comana. Si sa va odihniti putin, ca aveti 43km inapoi 😉
Va las sa va bucurati de pozele din acea zi, iar la finalul articolului am pus si harta traseului, pe care o puteti descarca si sa o puneti pe ceasurile Garmin folosind aplicatia Dynamic Watch App. Deci, daca nu mergeti la Marvin, sau nu faceti ultima recunoastere a traseului de la Prima Evadare (despre care am vorbit aici), atunci va recomand sa o luati pe drumul secret catre Comana, mai lin asa, ca de weekend.
Spor la pedalat!